598 de ani de la prima atestare documentară (1423-2021)
Comuna Scanteia este situata in judetul Iasi, regiunea Moldovei.
In evul mediu aici s-a aflat un targ, etapa de popas pentru negustorii ce urmau Drumul Tarigradului, ce lega orasele Iasi de Vaslui si apoi Barlad si Galati.
Dupa cum sugereaza si numele, la origine satul s-a aflat in mijlocul Codrilor Iasilor, terenul viitoarei asezari fiind curatat prin incendiere (situatii asemanatoare pentru sate care poarta numele Arsura, Jaristea etc.).
Teritoriul comunei Scanteia este situat in partea de sud a judetului Iasi si are ca vecini: la nord comuna Grajduri, la est si la sud judetul Vaslui si la vest comuna Scheia.
Comuna Scinteia este strabatuta aproximativ pe la mijloc de la est la vest de drumul judetean 246 (nemodernizat) care vine de la Codaesti (judetul Vaslui), traverseaza teritoriul comunei prin satele Tufestii de Sus, Bodesti, Scinteia indreptandu-se spre comuna Scheia.
Catre extremitatea vestica a teritoriului comuna este strabatuta de drumul judetean 248care vine de la Iasi (29 km) si merge spre Buhaesti (judetul Vaslui). Aproape paralel cu drumul judetean 248 se afla traseul magistralei de cale ferata (simpla, neelectrificata) Iasi – Tecuci.
Comuna Scinteia este formata din satele: Scinteia, Borosesti, Bodesti, Ciocirlesti, Lunca Rates, Tufestii de Sus si Rediu are o populatie totala de 10.600 locuitori si o suprafata administrativa de 4181 ha.
Rolul de centru administrativ al comunei este asigurat de localitatea Scanteia, care concentreaza cele mai multe institutii de interes socio – economic.
rin cele 7 sate se ajunge la o densitate de 16,7 sate la 100 km2, valoare dubla fata de media pe judetul Iasi (7,8 sate la 100 km 2) .
In concluzie, comuna Scanteia se inscrie tipului de unitati administrativ teritoriale din arealul sudic al judetului, se afla la intersectia unor drumuri judetene.
Scurt istoric al comunei Scanteia
Atestata documentara la 31 Martie 1423 cand Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei intareste printr-un „uric” drepturile lui Moise Filozoful, mare dregator in divanul tarii, asupra mosiei si satelor sale din tara de jos a Moldovei, la izvoarele Rebricei si satelor sale din Tara de jos a Moldovei, la izvoarele Rebricei pe „hotarele ce le-a stapanit din veac”, confirmand astfel vechimea asezarii, cu mult inaintea inscrisului domnesc.
Pe parcursul anilor, de la o minte mai scanteietoare, mai sclipitoare, aceste sate apar sub denumirea de Scinteia. Fost targ insemnat in vremea lui Stefan cel Mare, aceasta asezare are doua ctitorii domnesti: a lui Stefan cel Mare de la 1503 si a lui Vasile Lupu din 1637.
