Acasă » Stiri

Categoria Stiri

#ROVACCINARE. Din 15 martie devin disponibile listele de așteptare. Cum se fac programările pe platforma informatică sau la telefon

Din 15 martie începe etapa a treia a campaniei de vaccinare și devin disponibile listele de așteptare pentru programarea la vaccinare împotriva COVID-19, anunță CNCAV. Comitetul explică modul de programare prin platforma informatică sau prin telefon.

Conducerea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID19 (CNCAV) împreună cu reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), anunță operaționalizarea listelor de așteptare pentru programarea la vaccinare împotriva COVID-19, începând cu data de 15 martie.

Astfel, în momentul în care va fi disponibilă programarea la vaccinare pentru populația generală, în platforma de programare vor fi vizibile, pentru beneficiari, atât centrele de vaccinare deja existente, cât și cele care vor fi operaționalizate în luna aprilie 2021. După epuizarea sloturilor disponibile din centrele de vaccinare, se activează lista de așteptare.

Notificarea persoanelor aflate pe lista de așteptare se va realiza în funcție de categoriile de vaccinare stabilite ca prioritare, conform Strategiei naționale de vaccinare, și ordinea cronologică de înscriere, după cum urmează:

• persoanele din categoria 2a (populația de risc), cu vârsta peste 65 de ani sau cu boli cronice;

• persoanele din categoria 2b (lucrători din domenii esențiale);

• persoanele eligibile pentru etapa a III-a de vaccinare (populația generală).

Beneficiarul va avea posibilitatea să se programeze la vaccinare, iar dacă nu există locuri disponibile în centrul ales, poate opta pentru înscrierea pe lista de așteptare aferentă centrului respectiv. Ulterior, locurile libere dintr-un anumit centru de vaccinare vor fi disponibile doar pentru persoanele înscrise în lista deschisă pentru acel centru, cu respectarea prioritizării: 75% persoane din cadrul populației cu risc și 25% lucrători din domenii esențiale, iar în centrele în care rămân locuri libere vor putea să se programeze persoanele din etapa a III-a.

Mai exact, fiecare centru de vaccinare va dispune de locuri atât pentru categoriile vulnerabile și angajații din domenii esențiale, cât și pentru populația generală, iar ordinea alocării programărilor la vaccinare se va realiza în funcție de gradul de ocupare a locurilor de către categoriile prioritare înscrise pe listele centrului respectiv.

Programările la vaccinare se pot realiza atât prin intermediul platformei electronice, cât și prin apelarea numărului de call center, iar modalitățile de finalizare a procesului de programare pentru persoanele înscrise pe listele de așteptare sunt următoarele:

➢ Pentru cei care aleg programarea individuală în platforma electronică: la momentul în care locurile devin disponibile la centrul unde persoana s-a înscris, beneficiarul primește o notificare în acest sens, iar ulterior va intra în aplicație, pentru alegerea zilei și a intervalului orar. Persoana care nu confirmă prin programare locul disponibil în termen de 24 de ore de la primirea notificării, va mai primi încă două notificări ulterioare. În lipsa unei confirmări în acest interval de timp, beneficiarul rămâne pe lista de așteptare, însă va pierde poziția ocupată inițial.

➢ Pentru persoanele care optează pentru programarea prin call center, la numărul 021.414.44.25: atunci când va apărea un loc liber la centrul de vaccinare unde s-a înscris, va fi programat la vaccinare in ziua și in intervalul orar disponibil pentru administrarea vaccinului. Aceste persoane vor fi notificate si nu este necesar sa confirme programarea. Persoana înscrisă în lista de așteptare are posibilitatea de a se realoca pe lista de așteptare a unui alt centru de vaccinare.

DOCUMENTUL oficial poate fi consultat AICI.

#ROVACCINARE. Platforma națională de programare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 162 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

„Vis de vară“ în comuna Scânteia

„Vis de vară“ – aşa se intitulează tabăra organizată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prin intermediul tinerilor de la ATOR Iaşi în comuna Scânteia.

„Tinerii de aici nu mai visează la nimic“, ne-a spus dintru început unul dintre părinţii ce s-au implicat în organizarea taberei. Vai! Asta nu se poate! Cu ceva timp în urmă am auzit pe cineva spunând: „Pentru a-ţi împlini un vis, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te trezeşti din el“. Cum împac eu cele două gânduri? Unii spun că în regiune nu se mai visează, iar altcineva, că nu este bine să rămânem doar în visare, ci trebuie să ne trezim şi să acţionăm pentru a reuşi. Cu gândul că aici, la Scânteia, este mai uşor să aprindem visele, am purces la treabă.

Preoţii din comuna Scânteia, voluntarii din ATOR Iaşi, sprijiniţi de domnul primar Fănică Săcăleanu, de doamna director a Şcolii Bodeşti, de doamna Ana Zăbavă, directorul Căminului Cultural, şi de alţi oameni iubitori de viaţă şi animaţi de speranţe, au organizat în perioada 27-30 iulie 2016 cea de-a II-a ediţie a taberelor de vară din Scânteia.

Pentru că începtul lucrului se cuvine a se face cu rugăciune, în fiecare zi a taberei Vis de vară s-a săvârşit Sfânta Liturghie. În fiecare zi  în altă parohie: la Scânteia, la Rediu şi la Bodeşti. Copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani s-au bucurat timp de câteva zile de activităţi şi jocuri în cadrul atelierelor de dans, muzică, desen, comunicare şi confecţionare de cruciuliţe.

În timp ce cei mai mici au învăţat cântece cu „domnul“ Andrei, au pictat soarele cu doamnele Gabriela şi Mădălina, s-au întrecut la jocurile olimpice cu domnul Romeo, au dansat hore şi au confecţionat brăţări cu „doamna“ Laura, cei mari au participat la seminariile de comunicare şi de vorbire liberă cu „doamna“ Roxana. Aici, tinerii din Scânteia au aflat de ce este important să comunice bine, care sunt piedicile în calea unei bune comunicări şi au căutat împreună soluţii. După timpul acordat teoriei, fiecare participant a avut şansa ca într-un discurs de un minut să pună în aplicare cunoştinţele dobândite. Cei mai mulţi dintre ei au fost la primul contact cu un astfel de exerciţiu de vorbire. „M-am simţit cel mai important om de pe pământ în acel minut, chiar dacă am avut emoţii“, a spus Cosmin, când ceilalţi l-au întrebat ce sentimente l-au încercat când a trebuit să vorbească. Totodată, tinerii şi-au conştientizat minusurile şi au promis că pe viitor vor face eforturi pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a comunica.

A patra zi a venit cu o provocare foarte concretă prin jocul  „să descoperim împreună comoara“. Pentru aceasta, copiii au trebuit să parcurgă prin pădurea satului Bodeşti un traseu cu obstacole şi încercări amuzante. La final, fiind cu toţii câştigători, căutătorii de comori au petrecut momente de voie bună în jurul focului de tabără, cântând şi povestindu-şi unii altora impresiile.

Fiind împreună câteva ceasuri bune din zi, copiii au reuşit să se cunoască şi să lucreze împreună.

„Pe Gabriela o cunoşteam de la grădiniţă, dar mereu am trecut una pe lângă alta fără să ne salutăm. Mă bucur că aici am reuşit să ne apropiem mai mult şi să ne cunoaştem mai bine“, a mărturisit una dintre participante.

Mărturisiri de felul acesta, lucrurile create de copiii şi tinerii prezenţi, cunoştinţele ce şi le-au însuşit, prezenţa lor activă la slujbe ne întăresc credinţa că efortul şi timpul petrecut în tabăra Vis de vară din Scânteia au fost cu folos. Bucuria din ochii copiilor ne dă curaj să continuăm şi cu alte activităţi dedicate lor. Nădăjduim că prietenia pe care tinerii încep să o înveţe în astfel de întâlniri organizate în parohie îi va însoţi şi în veşnicie. (Roxana Busuioc – ATOR Iaşi)

sursa: https://doxologia.ro/arhiepiscopia-iasilor/vis-de-vara-comuna-scanteia

 

Modificare Dimensiune Font
Contrast Mare